Sfântul Siluan Athonitul: „Nenorocirea sufletească ne vine de la mândrie” / Cuvinte despre bărbăţia duhovnicească

miercuri, 5 noiembrie 2014

| | |



Multă vreme n-am ştiut de ce trebuie să mă întristez, de vreme ce Domnul mi-a iertat păcatele. Şi am cunoscut că cine nu are întristare nu poate sta în smerenie, pentru că duhurile rele ne insufla mândrie, iar Domnul învaţă blândeţea, smerenia şi iubirea, prin care sufletul afla odihna.

În lupta noastră trebuie să fim curajoşi. Domnul a zis Prorocului Ieremia: "Du-te, vesteşte şi fii curajos, iar Eu îţi voi porunci" (cf. Ir 1, 17). Domnul iubeşte sufletul curajos şi înţelept, iar dacă în noi nu este nici una, nici alta, trebuie să le cerem de la Domnul şi să ascultăm de duhovnici: în ei viază harul Duhului Sfânt. Îndeosebi omul a cărui minte e stricată de lucrarea demonilor nu trebuie să se încreadă în sine însuşi şi în ei, ci să asculte de duhovnic.

Nenorocirea sufletească ne vine de la mândrie, iar cea trupească este adeseori îngăduită de Dumnezeu după iubirea Lui pentru noi, cum a fost cu mult-încercatul Iov. A recunoaşte în tine însuţi mândria e lucru foarte chinuitor. Dar iată semnele ei: dacă te năpădesc vrăjmaşii (demonii) sau te chinuie gândurile rele, aceasta înseamnă că în tine nu e smerenie, şi de aceea, chiar dacă n-ai înţeles mândria ta, smereşte-te.

(fragment din Cuviosul Siluan Athonitul: Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei, editura Deisis, 2001)