Următoarea redefinire a căsătoriei? Primul triunghi de lesbiene „căsătorite” aşteaptă primul lor copil

vineri, 2 mai 2014

| | |



de Ben Johnson, LifeSiteNews.com,

Trei lesbiene „căsătorite” între ele în statul american Massachusetts au anunţat că aşteaptă primul lor copil.

Apărătorii căsătoriei naturale avertizează că aceasta confirmă panta alunecoasă pe care au pornit statele care au ales să redefinească noţiunea de căsătorie pentru a include şi cuplurile de acelaşi sex. Dacă incluzi în noţiune caracteristici legate de auto-identificarea persoanelor, s-ar putea să te trezeşti legalizând nu numai căsătoria între persoane de acelaşi sex, dar şi cea între persoane care pretind că şi relaţiile poligame trebuie luate în consideraţie.

Cele trei americane, Doll, în vârstă de 30 de ani, Brynn, de 32 şi Kitten, de 27 au organizat ceremonia de nuntă în care şi-au jurat credinţă fiecare celorlalte două, cu toate că aşa ceva nu este prevăzut în nicio lege a statului Massachussets.

Din punct de vedere legal, căsătoria oficiată este valabilă între Brynn şi Kitten. Doll le-a jurat doar credinţă celorlalte două. „Am avut avocaţi specializaţi care au făcut toate documentele pentru ca averea noastră să fie împărţită în mod egal”, a explicat Brynn.

Ele îşi caracterizează relaţia drept „throuple”, echivalentul englezesc al noţiunii de cuplu, cu excepţia faptului că se aceasta cuprinde trei persoane.
Fiecare mireasă a fost condusă la altarul în aer liber de către tatăl ei. A fost ideea lui Kitten, care a declarat că ideea de modul tradiţional în care a fost crescută a făcut-o să vadă căsătoria drept „un simbol important de angajament”.

Brynn, web designer, va munci 40 de ore pe săptămână pentru a aduce bani în casă, Doll va găti, iar Kitten va face curăţenie şi va naşte copii.

La data filmării interviului publicat de revista dailymail.co.uk, cea din urmă anunţa că este deja însărcinată în cinci luni cu un copil conceput prin inseminare artificială cu sperma de la un donator anonim. Ea speră să nască trei copii, câte unul pentru fiecare din cele trei membre ale acestui „comitet romantic”, după cum l-a caracterizat Brynn.

Apărătorii căsătoriei între persoane de acelaşi sex au respins argumentul că, odată îndepărtată cerinţa complementarităţii sexuale din definirea acestei realităţi, se va deschide uşa către alte tipuri de definire, ruinând şi trăsătura monogamă a căsătoriei. Dr. Jennifer Roback Morse, fondatoarea Institutului Ruth din SUA, care se dedică sprijinirii familiei naturale şi ajutării a ceea ce ei numesc „victimele revoluţiei sexuale”, a declarat pentru LifeSiteNews.com: „De mult timp am spus că, odată îndepărtată cerinţa complementarităţii sexelor în căsătoriei, nu va mai exista niciun motiv pentru care aceasta să se limiteze şi la numărul de doi membri ai relaţiei conjugale”.

Ca şi mişcarea pentru drepturile homosexualilor, această cascadorie mediatică face apologia drepturilor persoanelor cu preferinţe sexuale poligame.

Brynn spune: „Polifidelitatea nu este ceva promiscuu, care trebuie ascuns. Poate fi o opţiune perfect acceptabilă şi funcţională de viaţă şi de iubire”. Ea a mai fost căsătorită cu alte două femei şi vrea ca acum societatea să recunoască acelaşi statut şi pentru tipul de relaţie pe care şi-a oficiat-o cu celelalte două femei: „suntem pur şi simplu nişte oameni care încearcă să trăiască viaţa despre care simt că e cea mai bună pentru ei şi merităm toate drepturile de care se bucură şi ceilalţi”, spune ea.

La fel cum au făcut şi activiştii homosexuali când au cerut redefinirea căsătoriei, poliarmonicii par să se prezinte ca persoane a căror preferinţă sexuală pentru mai mulţi parteneri este înnăscută.

Dr. Jennifer Roback Morse de la Institutul Ruth spune însă că orientarea sexuală este o categorie la care oamenii se definesc ei înşişi ca aparţinând şi din care pot oricând să se autoexcludă. De aceea, „nu e nevoie ca juriştii să creeze o clasă protejată pentru o trăsătură pe care o defineşti tu însuţi” în mod absolut subiectiv.

Robert P. George, profesor de jurisprudenţă la Universitatea Princeton, a declarat că asta se întâmplă deoarece uniunea conjugală între persoane de două sexe (bazată pe realităţi verificabile şi vizibile) a fost redefinită ca uniune de iubire (criteriu neverificabil şi subiectiv). Dacă definim căsătoria pe baza sentimentelor, nimic nu ne mai opreşte să legiferăm şi căsătoria între mai multe persoane. „Ideile au consecinţe”, avertizează el.

De altfel, lobby-ul LGBT a semnat un manifest intitulat „Beyond Same-Sex Marriage (Dincolo de căsătoria între persoane de acelaşi sex)”, care-şi propune să obţină sprijinul guvernului şi al instituţiilor private pentru diverse tipuri de parteneriat de viaţă. Cu alte cuvinte, semnatarii recunosc că lupta pentru „căsătoria” gay e doar parte dintr-un efort cu bătaie mai lungă. Şi mai largă.

Ei cer aceeaşi recunoaştere şi aceleaşi beneficii acordate cuplurilor heterosexuale căsătorite, pentru tipuri de relaţii precum:

„cămine angajate şi iubitoare formate din mai mult de doi parteneri conjugali”
„cupluri queer care se decid să crească un copil împreună cu altă persoană queer sau alt cuplu queer, în două cămine separate”

De altfel, în 2012, la Festivalul Scriitorilor de la Sidney, scriitoarea lesbiană Masha Gessen a recunoscut faptul că mişcarea pentru dreptul la căsătorie pentru persoane gay a minţit şi manipulat pentru a distruge înţelegerea generală cu privire la noţiunea de căsătorie: „Lupta pentru căsătoria gay înseamnă să minţim în legătură cu ce vom face când o vom obţine – fiindcă minţim atunci când pretindem că instituţia căsătoriei nu se va schimba. Aceasta se va schimba, aşa cum şi trebuie. Eu nici nu cred că ar trebui să existe”, a mărturisit ea.

În privinţa trio-ului din Massachusetts, dr Morse de la Institutul Ruth face o predicţie: „În termen de cinci ani de la naşterea copilului, această relaţie va fi pe butuci. Toată lumea ştie ce se întâmplă când pui un copil în braţele unei mame. Multe lucruri se schimbă în mod imprevizibil”.

Dr. Morse a mai explicat: „Am citit multe cazuri de cerere a custodiei pentru un copil de către o mamă lesbiană. Printre rânduri am observat că mama nu poate accepta ideea ca copilul ei să-i spună mamă şi unei alte femei. Mama crede că trebuie să fie unică şi are mai multe probleme decât s-ar fi aşteptat să împartă îngrijirea copilului cu o altă femeie”.

Din păcate, o altă previziune făcută de dr. Morse este că, la un eventual proces de custodie, legea le va da dreptate celor două femei care nu sunt mamele biologice ale copilului. (n.red. – în primul rând pentru că, aşa cum s-a precizat mai sus, deocamdată legea din Massachusetts nu recunoaşte decât parteneriatul dintre Brynn şi Doll. Kitten, cea „însărcinată” cu treburile gospodăreşti şi literalmente cu copilul, va rămâne pe dinafară) „În detrimentul copilului”, remarcă dr. Morse.

Traducere: Ştefana Totorcea
Preluare de pe Ştiri pentru viaţă