„Meditaţii la biserică”-un proiect unic în ţară, care a dat 14 studenţi

duminică, 29 septembrie 2013

| | |


de Mihaela Vlădescu, 18 septembrie 2013

 
O idee a preotului militar Ionel Vrînceanu, pusă în practică de inimoasa voluntară Mihaela Tătaru, a condus la reuşita unor tineri care au pornit cu dreptul în viaţă. Împreună cu şapte cadre didactice, 25 de tineri au fost pregătiţi gratuit la biserică pentru examenul maturităţii, iar răsplata acestora a fost peste aşteptări: au devenit studenţi la universităţi apreciate. „La început, în tinda bisericii se făcea şcoală adevărată! Biserica este caldă, primitoare şi sunt foarte fericit de rezultat”, ne-a spus preotul Vrînceanu.Proiectul „Pregătirea la biserică”, unic în ţară, va continua şi anul viitor.

O mână de oameni inimoşi au gândit şi au pus în practică un proiect educaţional unic, menit să vină în sprijinul unor tineri care aveau nevoie de ajutor pentru a-şi crea un drum solid în viaţă. Roadele muncii de câteva luni sunt culese acum, când se face bilanţul muncii de voluntariat depuse de cadre didactice, un preot, dar şi de oameni din alte domenii care au avut ca scop reuşita tinerilor la examenul de maturitate şi continuarea studiilor. Eforturile depuse sunt cu atât mai mult de apreciat cu cât munca a fost una voluntară, iar rezultatele se văd. 25 de liceeni, aflaţi în pragul examenului de maturitate, au avut şansa unică de a se pregăti gratuit pentru examenele vieţii lor, cu profesori dedicaţi meseriei care au dat studenţi de-a lungul carierei şi a căror răsplată a fost doar sufletească. Cadrul a fost unul inedit – Capela militară. Ideea i-a aparţinut preotului militar Ionel Vrînceanu care a pus la dispoziţie pentru o cauză nobilă lăcaşul de cult în care slujeşte, adunând, cu ajutorul curajoasei voluntare Mihaela Tătaru, 25 de elevi de la trei licee din Focşani (Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu”, Liceul de Arte şi Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”), elevi care nu şi-ar fi putut permite pregătire în particular.

Meditaţii zilnice, cu şapte profesori

Începând cu data de 14 martie şi pană în pragul examenului de bacalaureat, tinerii au mers zilnic la Biserica Militară de pe Bulevardul Bucureşti unde, timp de câte două ore, au lucrat la materiile la care urmau să susţină examenul maturităţii. Mentori le-au fost în această perioadă profesoarele Silvia Grigorescu, Dorina Tiugan, Elena Deju – limba română, Gherghina Felea – matematică, Constanţa Giurcan – istorie, Alexandra Tătaru – geografie şi Alina Seceleanu – biologie. Zilele trecute, profesorii, împreună cu elevii pe care i-au pregătit, s-au reunit la restaurantul Sară din Focşani pentru a trage concluziile proiectului, derulat prin Fundaţia „Capela Militară – Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”. A fost o întâlnire emoţionantă în care s-a vorbit despre reuşită, despre planurile de viitor şi modul în care ar putea fi multiplicat proiectul în noul an şcolar.

Liceenii de ieri, studenţii de azi la universităţi de prestigiu

14 dintre cei 25 de tineri care păşeau cu emoţie în lună martie pragul bisericii pentru a pătrunde mai adânc tainele materiilor la care urmau să susţină examen sunt acum studenţi, unii chiar la facultăţi de prestigiu: Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, Academia de Studii Economice, Academia de Poliţie, Universitatea „Gh. Asachi” Iaşi, Facultatea de Geografie – Universitatea Bucureşti, Universitatea „Transilvania” Braşov, SNSPA, Facultatea de Inginerie Aerospaţială din cadrul Politehnicii Bucureşti sau Green College Bristol - Anglia. Doi dintre tinerii care s-au pregătit la capelă au crescut în centre de plasament, unul reuşind să obţină nota maximă la examenul de bacalaureat la materia sa preferată - matematica. În prezent, tânărul este student la Facultatea de Inginerie Aerospaţială din cadrul Politehnicii Bucureşti. Colegul său s-a angajat, iar acum se află în căutarea unei gazde, nemaiavând dreptul să locuiască în centrul pentru orfani care i-a fost casă pană la majorat. Printre cei 25 de tineri instruiţi la biserică, s-a aflat şi un dansator din Republica Moldova, care se află în această perioadă în Spania, unde se pregăteşte pentru concursurile viitoare.

„Cadrul bisericii acţiona ca un stimulent”

Absolventă a Colegiului Economic, Raluca va studia în Anglia. Ea nu a putut fi prezentă la întâlnirea de zilele trecute, dar a transmis un mesaj tuturor celor care au ajutat-o. „Cugetând la timpul petrecut în cadrul fundaţiei Capela Militară – Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, în mintea mea şi a celorlalţi colegi renasc gânduri de recunoştinţă către cei care ne-au cultivat dragostea pentru valorile eterne ale spiritualităţii romaneşti ortodoxe.(…) Actuali studenţi ai diferitelor facultăţi din ţară şi din străinătate, am învăţat respectul pentru adevăratele valori creştine. Datorită acestor oameni deosebiţi, am reuşit să ne luăm zborul către alte zări purtând cu noi o inestimabilă zestre sufletească şi spirituală”, spune Raluca.

Absolventă a Liceului de Arte, Andreea este acum studentă la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA

Andreea, proaspăt studentă la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA, a realizat portretul experienţei trăite în cadrul acestui proiect. „Nu-mi pot nega înclinaţiile artistice, aşa că dacă ar fi să realizez tabloul activităţilor iniţiate de d-na Mihaela Tătaru şi de părintele Vrînceanu şi desfăşurate pe parcursul a câteva luni de zile, aş reda în nuanţe pastelate portretele persoanelor dragi care s-au implicat în acest proiect impulsionate de o intenţie bună, din dorinţa de a ajuta câţiva liceeni să treacă aşa-numitul examen de maturitate cu bine. Importante sunt şi răbdarea, şi perseverenţa profesorilor, inspirate treptat şi elevilor cu personalităţi atât de diferite. Tocmai individualizându-i, aş folosi o gamă largă de culori vii, calde. Desigur, întregul cadru al bisericii ar avea un rol esenţial, acţionând ca un stimulent al puterii noastre de concentrare şi al atenţiei de la orele de curs. Oportunitatea de a cunoaşte oameni buni şi blânzi de la care să învăţ lucruri noi, interesante, mi-a lăsat un gust dulce şi o amintire plăcută. În final, compoziţia artistică ar fi echilibrată şi armonioasă, o plăcere vizuală. Le mulţumesc tuturor pentru inspirata idee şi pentru implicare”, se arată în mesajul Andreei.
 
„A fost o experienţă de neuitat, alături de persoane splendide, într-un loc magic”

Mădălina studiază limbile străine la Universitatea Bucureşti.

„A fost o experienţă de neuitat, alături de persoane splendide, într-un loc magic”, spune şi Mădălina, o altă beneficiară a proiectului. „Acestea sunt primele cuvinte care-mi trec prin minte atunci când îmi amintesc cu drag de lunile petrecute alături de profesorii care şi-au făcut timp pentru ca adolescenţii să treacă cu bine examenul de bacalaureat. Aceştia şi-au dat silinţa pentru a ne ajuta să înţelegem cât mai multe şi cât mai bine din materiile de bacalaureat. Ne-a fost de foarte mare ajutor ceea ce am învăţat, deoarece atunci când intram în biserică mă simţeam de parcă sunt într-un cămin plin de dragoste, unde eram în largul meu şi în care profesorii ne săreau în ajutor ori de câte ori aveam nevoie. Întotdeauna, la finalul şedinţelor, aveam multă energie, lucru care nu se întâmplă când învăţam singură acasă. Mulţumită profesorilor dornici ca noi să învăţăm ceva, am reuşit să trecem cu bine peste momentul decisiv al liceului. Aceasta nu a fost doar o experienţă informativă, ci şi una în care am socializat şi am legat prietenii. Pe lângă şedinţe, am avut parte şi de excursii şi de momente festive alături de colectiv. Îmi voi aminti cu drag toată viaţa această experienţă”, încheie proaspăta studentă.

De la un proiect privit cu suspiciune, la unul apreciat

Deşi privit cu suspiciune la început, proiectul „Pregătirea la biserică” a dat roade, iar anul acesta se doreşte continuarea lui. Oferte pentru spaţii generoase au fost destule, mai ales din partea unor licee din oraş, existând şi varianta Cercului Militar. S-a decis ca proiectul să continue în aceeaşi locaţie, biserica fiind cea care creează un ambient deosebit. „Lumea privea acest proiect cu suspiciune. Nu toţi copiii sunt dispuşi să-şi piardă din timpul lor pentru a se dedica studiului. Cred că pentru unii sunt mai importante cluburile, Facebook-ul, nu şi pregătirea la biserică. Le mulţumesc tuturor că au răspuns acestei idei, că au crezut în mine şi au susţinut-o. Am fost încântată de receptivitatea copiilor şi de dedicarea cu care au lucrat cadrele didactice”, ne-a declarat Mihaela Tătaru, cea care a pus în practică ideea părintelui Vrînceanu. Voluntara a ţinut să mulţumească şi celor de la biserică pentru că au avut grijă ca lecţiile să se deruleze într-o atmosferă prietenoasă. Ea a povestit, ca exemplu, că tabla era urcată şi coborâtă zilnic din podul bisericii. În acest spaţiu al comuniunii dintre oameni, în care diferenţele dintre semeni se topesc, iar divinitatea parcă mângâie tâmplele tuturor celor care calcă pragul bisericii, a fost amenajată o adevărată sală de clasă, cu mese, scaune inclusiv tablă şi cretă.

Preotul Vrînceanu: „Am pus şi noi o cărămidă la formarea acestor tineri.”

Preotul Ionel Vrînceanu şi-a exprimat dorinţa de a continua acest proiect şi le-a transmis tinerilor care au păşit în biserică în acest an poate mai des decât ar fi crezut, că îi aşteaptă în continuare la biserică pentru a se încărca cu energia şi încrederea de care vor avea nevoie şi în viitor. „Noi o numim providenţă divină, pentru că erau multe frământări. Doream să pun în practică această idee, dar mă gândeam cu cine. Doamna Tătaru a fost de acord şi iată că ne întoarcem la origini. La început, în tinda bisericii se făcea şcoală adevărată. Biserica este caldă, primitoare şi sunt foarte fericit de rezultat. Acum am curajul şi susţinerea să pornim şi alte proiecte pe viitor. Am rămas impresionat de aceşti tineri care au venit zi de zi la pregătire. E foarte important ca la vârsta lor să-şi menţină echilibrul şi să-şi creioneze un drum în viaţă pentru că după aceea le va fi mult mai uşor. Sunt foarte fericit că am pus şi noi o cărămidă la formarea acestor tineri”, ne-a spus preotul Ionel Vrînceanu. Surprinzătoare în acest proiect a fost atitudinea cadrelor didactice care au înţeles că profesia pe care şi-au ales-o are o cauză nobilă. Acestea au demonstrat că încă mai există dascăli adevăraţi care îşi fac meseria cu plăcere, hrănindu-se cu reuşitele elevilor, şi nu au făcut un scop din a fi recompensaţi material. Alături de curajoşii care au derulat acest proiect au fost şi mai mulţi sponsori cărora elevii şi profesorii le transmit mii de mulţumiri.